Cuvântul „tumoare” ne face să ne gândim la ceva înfricoșător sau dăunător. Cu toate acestea, nu toate tumorile sunt dăunătoare. De fapt, multe tumori sunt benigne, adică sunt necanceroase și, în general, nu prezintă riscuri grave pentru sănătate. O astfel de categorie este tumorile osoase benigne. Deși pot varia în dimensiune și locație, în general nu se răspândesc și nu provoacă daune semnificative țesuturilor din jur. Dintre diferitele tipuri de tumori osoase benigne, osteocondromul este cel mai frecvent.
Osteocondromul apare la persoanele sub 30 de ani. Ele afectează bărbații mai des decât femeile și sunt adesea declanșate de hormoni care stimulează creșterea. Ele reprezintă 20–50% din tumorile benigne și 10–15% din toate tumorile în general.
Ce este un osteocondrom?
Un osteocondrom este un tip de tumoare benignă care se dezvoltă pe suprafața osului. Este alcătuită atât din os, cât și din cartilaj, de unde și denumirea de oste (os) și condrom (cartilaj). Osteocondroamele sunt observate cel mai frecvent în timpul copilăriei și adolescenței, când oasele sunt încă în creștere.
Osteocondroamele sunt cel mai frecvent diagnosticate la copii și adulți tineri, în special la cei cu vârsta cuprinsă între 10 și 20 de ani. Ele sunt mai răspândite la bărbați decât la femei. Deși pot apărea la oricine, anumite afecțiuni genetice, cum ar fi exostozele multiple ereditare (HME), pot crește probabilitatea de a dezvolta osteocondrom.
Osteocondroamele apar din placa de creștere (placa epifizară), unde se formează os nou. Pe măsură ce o persoană crește, această zonă poate produce uneori o creștere anormală, rezultând un osteocondrom. Cauza exactă a acestei creșteri anormale nu este pe deplin înțeleasă, dar se crede că este legată de factori genetici.
Care sunt diferitele tipuri de osteocondrom?
Osteocondromul poate apărea în următoarele două moduri principale:
Osteocondrom solitar (creștere unică)
Osteocondromul solitar este cel mai frecvent tip. De obicei, nu provoacă niciun simptom și este adesea descoperit întâmplător în timpul imagistică pentru o altă problemă. Acestea nu se răspândesc în alte părți ale corpului, sunt necanceroase și pot fi moștenite.
Osteocondromele solitare au rareori nevoie de tratament, cu excepția cazului în care presează țesuturile, nervii sau vasele de sânge din apropiere, ceea ce ar putea cauza durere sau alte probleme. În astfel de cazuri, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea tumorii. Deși riscul ca un osteocondrom să devină canceros este foarte scăzut (aproximativ 1%), medicul dumneavoastră îl poate monitoriza în timp.
Osteocondroame multiple (creștere multiplă)
Osteocondromele multiple apar în aproximativ 15% din cazuri și de obicei rezultă dintr-o afecțiune genetică HME. În unele cazuri, osteocondroamele multiple pot apărea aleatoriu. Deși nu sunt canceroase, pot interfera cu creșterea oaselor, în special la copii.
Deși își pot schimba doar aspectul, uneori pot provoca durere sau pot limita mișcarea. Aceste cazuri necesită o monitorizare mai atentă, deoarece a avea mai multe osteocondroame poate crește riscul de cancer.
Care sunt caracteristicile osteocondromului?
Caracteristicile osteocondromului includ următoarele:
- Forma lor seamănă adesea cu o mică umflătură sau cu o ciupercă, care crește în exterior din os.
- Dimensiunile pot varia de la câțiva centimetri la câțiva centimetri, dar majoritatea sunt relativ mici.
- Osteocondroamele apar cel mai frecvent în apropierea extremităților oaselor lungi, în special în jurul genunchiului (femur și tibiei) și umărului (humerus). Ele pot apărea și în pelvis, coaste și alte oase.
Care sunt simptomele osteocondromului?
Majoritatea persoanelor cu osteocondrom sunt asimptomatice și mulți nu știu că au o tumoare. Dacă apar simptome, acestea pot include următoarele:
- Un nod sau o umflătură vizibilă lângă o articulație sau un os, adesea în zona genunchiului sau a umărului.
- Unele persoane pot experimenta durere, mai ales dacă tumora presează nervii, vasele de sânge sau mușchii din apropiere.
- Dacă osteocondromul este foarte aproape de una dintre articulații, poate restricționa mobilitatea sau poate provoca ocazional durere în timpul mișcării.
- În cazuri rare, osteocondromul poate slăbi structura osoasă, ducând la fracturi.
Dacă aveți vreodată aceste umflături oriunde pe corp sau vă simțiți cu durere persistentă, consultați-vă medicul pentru o evaluare adecvată.
Cum sunt diagnosticate osteocondroamele?
Diagnosticarea unui osteocondrom implică de obicei mai mulți pași:
Istoricul medical
Medicul vă va lua istoricul medical și va înregistra orice simptome pe care le puteți întâmpina.
Examinare fizică
Medicul dumneavoastră va efectua un examen fizic pentru a identifica umflături sau umflături.
Teste de imagistică
Medicul dumneavoastră poate comanda următoarele teste imagistice pentru a identifica problema mai precis:
- Razele X ajuta la vizualizarea tumorii. Ele pot arăta dimensiunea și forma osteocondromului și relația acestuia cu osul din jur.
- În cazurile în care radiografia nu poate oferi un rezultat clar, medicii vor opta pentru RMN sau CT. Acestea ajută la determinarea dimensiunii tumorii împreună cu impactul acesteia asupra altor structuri din apropiere.
Biopsie
În cazuri rare, dacă există vreo îndoială cu privire la natura tumorii, poate fi efectuată o biopsie pentru a confirma dacă este benignă.
Ce opțiuni de tratament sunt disponibile pentru osteocondrom?
Dacă osteocondromul este mic și nu provoacă nicio durere sau orice altă problemă, atunci medicii recomandă, în general, să așteptați cu atenție. Ei vor monitoriza modificările tumorii după efectuarea de urmăriri regulate și teste imagistice.
În cele mai multe cazuri, osteocondromul nu necesită tratament decât dacă provoacă simptome. Unele dintre opțiunile comune de tratament includ următoarele:
Intervenție Chirurgicală
Dacă osteocondromul provoacă multă durere, restricționează mișcarea sau produce alte complicații, veți avea nevoie de o intervenție chirurgicală. Chirurgia include:
- Îndepărtarea tumorii fără afectarea osului și țesutului înconjurător
- Recuperarea după operație și revenirea la activitățile normale în câteva săptămâni
Terapie fizica
După operație, este posibil să aveți nevoie de terapie fizică pentru a ajuta la restabilirea forței și a mobilității în zona afectată. Aceasta poate include exerciții pentru a îmbunătăți gama de mișcare și forță.
În timp ce osteocondroamele sunt benigne, există un risc mic ca acestea să se transforme în tumori maligne, în special la persoanele cu HME. Controalele regulate cu medicul dumneavoastră sunt esențiale pentru a monitoriza orice modificări ale tumorii sau dezvoltarea de noi simptome.
Concluzie
Osteocondroamele sunt cele mai frecvente tumori osoase benigne, care afectează în primul rând copiii și adulții tineri. De obicei, acestea sunt inofensive și nu necesită tratament. Cu toate acestea, dacă observați orice noduli neobișnuit sau aveți dureri persistente, consultați imediat medicul dumneavoastră. Detectarea și monitorizarea timpurie pot ajuta la asigurarea că orice probleme potențiale sunt rezolvate cu promptitudine.
Rămânând informat și proactiv cu privire la sănătatea ta, poți lua decizii informate cu privire la bunăstarea ta. Amintiți-vă, deși tumorile pot suna înfricoșător, multe sunt gestionabile și nu sunt un motiv de alarmă.
Întrebări frecvente
Ar trebui îndepărtate tumorile osoase benigne?
Nu toate tumorile osoase benigne necesită îndepărtare. Dacă sunt asimptomatici, nu cresc și nu provoacă rău, observația poate fi suficientă. Cu toate acestea, dacă provoacă durere, limitează mobilitatea sau au potențialul de complicații, poate fi recomandată îndepărtarea chirurgicală.
Cum știi dacă o tumoare osoasă este benignă sau malignă?
Pentru a determina dacă a tumoră osoasă este benign sau malign, medicii se bazează de obicei pe teste imagistice precum Razele X, CT scanează, IRM-uri. O biopsie poate fi, de asemenea, efectuată pentru un diagnostic definitiv dacă caracteristicile tumorii sunt neclare.
Cum se numește o tumoare benignă a osului?
O tumoare benignă a osului se numește osteom, osteocondrom, osteom osteoid sau alte denumiri specifice, în funcție de tipul de țesut implicat. Aceste tumori sunt necanceroase și, în general, nu se răspândesc.
Poate un RMN să spună dacă o leziune osoasă este benignă?
Un RMN poate oferi imagini detaliate ale dimensiunii, formei și caracteristicilor unei leziuni osoase. Ajută la diferențierea dintre tumorile benigne și maligne. Cu toate acestea, poate să nu fie întotdeauna concludentă și ar putea fi necesară o biopsie pentru confirmare ulterioară.
Cum tratezi o tumoare benignă?
Tratamentul unei tumori benigne depinde de dimensiunea și simptomele acesteia. Dacă este asimptomatică, poate fi doar monitorizată, dar dacă provoacă durere sau probleme funcționale, se recomandă adesea îndepărtarea chirurgicală. În unele cazuri, medicamente precum analgezicele pot fi, de asemenea, utilizate pentru a gestiona simptomele.