Transplant de ficat

Transplantul hepatic este o intervenție medicală critică care devine necesară atunci când ficatul se confruntă cu o boală în stadiu terminal sau eșec. O serie de cauze care stau la baza pot duce la această situație îngrozitoare, făcând transplanturile de ficat o procedură salvatoare. 

Un transplant de ficat poate fi, de asemenea, o opțiune de tratament în cazuri rare de insuficiență bruscă a unui ficat anterior sănătos. Numărul de persoane care așteaptă un transplant de ficat depășește cu mult numărul de ficat disponibil de la donator decedat.

Când este necesar să faci un transplant de ficat?

Un transplant de ficat presupune înlocuirea unui ficat foarte deteriorat sau bolnav cu unul sănătos. Iată indicațiile pentru necesitatea unei operații de transplant hepatic: 

• Boala hepatică în stadiu terminal (ESLD) este o afecțiune cronică asociată cu afectarea progresivă a ficatului și, în cea mai mare parte, ajunge să fie insuficiență hepatică. Cauzele tipice variază de la spirtoase de hepatită virală cronică: B sau C, ciroză dintr-un obicei sumbru de alcool sau boală hepatică grasă, ciroză biliară primară și colangită sclerozantă primară până la atrezie biliară, boli metabolice cum ar fi boala Wilson și hemocromatoza și evoluția către cancerul hepatic sau hepatocelular.

• Insuficiență hepatică acută: Este o insultă bruscă și gravă a ficatului în timpul căreia organul suferă acut; acești agenți nocivi pot fi un virus (cum ar fi hepatita A sau B), leziuni hepatice induse de medicamente (cum ar fi supradoza de acetaminofen), expunerea la o otravă sau toxină sau o boală autoimună.

• Unele afecțiuni genetice afectează ficatul, iar bolile cronice ale ficatului, cum ar fi NAFLD și bolile hepatice autoimune, toate pot evolua către ciroză în stadiu grav, care dă naștere la complicații precum icter, oboseală și retenție de lichide.

• Anumite tipuri de tumori hepatice: tumorile hepatice, cum ar fi hepatoblastomul și HCC, ar putea avea nevoie de un transplant dacă îndeplinesc anumite criterii. În aceste situații, transplantul poate scoate tumora din ficat, ceea ce înseamnă o șansă de recuperare.

Tipuri de operații de transplant hepatic:

Sunt disponibile trei tipuri de transplant de ficat, în funcție de nevoile primitorului.

1. Transplant de ficat donator decedat: Cel mai frecvent transplant de ficat, care înlocuiește ficatul bolnav cu unul sănătos de la un donator decedat. Noul ficat este plasat în aceeași poziție anatomică cu cel bolnav și este conectat la vasele de sânge și la căile biliare ale acestuia.

2. Transplant de ficat de la donator viu: De la donatorul viu, o porțiune sănătoasă a ficatului este luată și transplantată în primitor. Ficatul de la donator se regenerează parțial în câteva luni și oferă primitorului un ficat funcțional. Această procedură este de obicei preferată pentru sugari și copii mici sau adulți.

3. Transplant hepatic divizat: Acest transplant împarte ficatul unui donator decedat în două părți pentru transplant la diferiți destinatari, crescând disponibilitatea ficatului pentru transplant.

Beneficiile transplantului hepatic

Transplantul hepatic prezintă avantaje care schimbă viața persoanelor cu boală sau insuficiență hepatică. Câteva avantaje importante sunt enumerate mai jos:

• Prevenirea cancerului de ficat: Transplanturile de ficat pot preveni cancerul hepatic la pacienții cu boală hepatică cronică prin restabilirea funcției hepatice normale. 

• Niveluri de energie îmbunătățite: Nivelurile crescute de energie reinstalează individul cu un transplant pentru a se angaja în activități altfel abandonate. 

• Simptome reduse: Transplantul de ficat oferă ameliorarea simptomelor precum oboseala, icterul, umflarea și mâncărimea. 

• Claritate mentală îmbunătățită: Funcția hepatică îmbunătățită poate oferi decizii cognitive îmbunătățite, concentrare și bunăstare mentală. 

• Independență mai mare: Îmbunătățirea sănătății oferă oamenilor o mai mare independență în viața de zi cu zi. 

• Rate de supraviețuire crescute: Transplanturile de ficat cresc ratele de supraviețuire ale bolii hepatice în stadiu terminal, permițând o viață mai lungă și mai sănătoasă. 

• Succes pe termen lung: Îngrijirea și gestionarea ar trebui să permită primitorilor de transplant hepatic să trăiască mulți ani după transplant. 

• Revenirea la viața de zi cu zi: Majoritatea se întorc la locuri de muncă sau la școală, călătoresc și se bucură de viață după un transplant de ficat. 

• Exerciții și recreere: Acestea promovează sănătatea, în timp ce o sănătate mai bună îmbunătățește relațiile și viața socială. 

• Fertilitate îmbunătățită pentru femei: Transplantul de ficat îmbunătățește fertilitatea femeilor pentru a concepe în urma procedurii.

Riscurile și complicațiile transplantului hepatic

• Risc chirurgical: Operația de transplant de ficat include riscuri precum sângerare, infecție, cheaguri de sânge, scurgeri de bilă, disfuncție hepatică și complicații ale anesteziei.

• Complicații după transplant: Complicațiile acestui transplant, cum ar fi respingerea, infecția, efectele secundare ale medicamentelor, problemele renale, insuficiența grefei, problemele căilor biliare și provocările psihologice sunt potențiale complicații după implanturile hepatice.

• Risc pe termen lung: Există o îngrijorare cu privire la repetarea bolii inițiale și riscul crescut de cancer. Respingerea cronică poate afecta ficatul transplantat și poate provoca o reducere a funcției. Dacă riscul de boli de inimă crește din cauza modificărilor de medicație și stil de viață la beneficiarii de transplant hepatic.

Transplantul hepatic este o procedură chirurgicală complexă care implică înlocuirea unui ficat bolnav sau în deficiență cu un ficat sănătos de la un donator în viață sau decedat. Este o intervenție care salvează vieți pentru persoanele care se confruntă cu o boală hepatică în stadiu terminal. Iată o prezentare detaliată a procedurii de transplant hepatic:

Înainte de operația de transplant hepatic

• Evaluare și evaluare: Echipa de transplant va lua un istoric bun, va efectua teste și va evalua bunăstarea psihologică și socială, starea nutrițională și grupa sanguină pentru compatibilitatea donatorului.

• În așteptarea unui donator de ficat: Urgența transplantului de ficat este măsurată în funcție de scorul MELD (Model for End-Stage Liver Disease). Dacă scorul este mare, necesitatea este considerată extrem de urgentă. Continuați să încercați să rămâneți cât mai sănătos posibil: rămâneți activ, mâncați bine, utilizați medicamente și mergeți la controale regulate.

• Pregătirea înainte de transplant: Echipa de transplant va oferi primitorului o privire de ansamblu asupra procesului, riscurilor și beneficiilor acestuia, precum și post-îngrijire și complicații. Sprijinul emoțional și consilierea vor face parte din proces.

• Apel pentru transplant: Pacientul va fi chemat de urgență pentru evaluare când ficatul este gata. Un examen preoperator vă va asigura că sunteți pregătit pentru transplant.

În timpul operației de transplant hepatic

• Anestezie: Administrarea anesteziei generale va asigura că primitorii sunt inconștienți și lipsiți de durere pe toată durata procedurii. 

• Incizie: Se va face o incizie mare în cavitatea abdominală pentru a accesa ficatul. Locația și întinderea inciziei pot varia în funcție de nevoile specifice ale situației particulare pentru acel pacient. 

• Extracția ficatului patologic: Chirurgul va desprinde căile biliare și vasele de sânge care sunt atașate ficatului bolnav. Abia atunci va fi îndepărtat ficatul. 

• Plasarea ficatului donatorului: Ficatul donatorului va fi plasat în aceeași locație cu cea a pacientului. Canalele biliare și vasele de sânge ale donatorului vor fi apoi conectate la canalele biliare și vasele de sânge ale primitorului.

• Închiderea: După ce ficatul donatorului a fost așezat în siguranță și testat funcțional, chirurgul va închide incizia cu suturi sau capse. 

Medicii chirurgi plasează o sondă nazogastrică pentru a drena stomacul și un cateter în vezică pentru drenajul urinei. Durata întregii operațiuni de transplant de ficat depinde de complexitatea fiecărui caz și poate dura câteva ore sau mai mult.

După operația de transplant hepatic

• În spital sau în UTI: După operație, poate exista o ședere în spital pentru câteva zile sau până la câteva săptămâni, în funcție de nivelul complicațiilor din caz. Primele zile pot necesita observație strictă în UTI.

• medicamente: Beneficiarul trebuie să fie pe medicamente imunosupresoare pentru tot restul vieții pacientului pentru a preveni respingerea noului ficat.

• Reabilitare: Pentru a recăpăta forța și mobilitatea anterioară, el/ea va trebui să colaboreze cu un grup de experți medicali. 

• Vizite regulate de urmărire: Pentru a monitoriza și evalua pacientul, echipa de transplant trebuie să vadă pacientul în mod regulat.

• Modificări ale stilului de viață: Este posibil ca beneficiarii să fie nevoiți să adopte un stil de viață mai sănătos, inclusiv o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate și fără alcool sau tutun.