Aritmii

Aritmiile sunt ritmuri neregulate ale inimii care apar fără nicio cauză externă aparentă sau indicator specific. Aceste impulsuri electrice anormale perturbă coordonarea naturală a contracțiilor inimii, ducând la modele neregulate ale bătăilor inimii. Aritmiile se pot manifesta sub formă de tahicardie (bătăi rapide ale inimii) sau bradicardie (bătăi lente ale inimii), ambele potențial dăunătoare dacă nu sunt tratate.

Tipuri de aritmii 

  Există mai multe tipuri de aritmii, fiecare afectând ritmul inimii în mod diferit:

• Bradicardie: Bătăi ale inimii anormal de lente, care se deplasează de obicei la ritmuri mai mici de 60 bpm.
• Tahicardie: Ritmul cardiac anormal de rapid, depășind adesea 100 de bătăi pe minut.
• Fibrilația atrială (AFib): Camerele superioare ale inimii tremură, provocând o frecvență rapidă neregulată.
• Flutter atrial: Eficacitate uneori un ritm atrial organizat, foarte rapid dar regulat.
• Fibrilația ventriculară (VFib): Acesta este cel mai periculos, deoarece camerele inferioare tremură și fac ca inima să nu pompeze sângele în mod eficient.
• Tahicardie ventriculară (TV): Frecvența cardiacă rapidă a ventriculilor și poate deveni o amenințare mare dacă continuă.
• Contractii premature: Bătăile inimii care întrerup ritmul includ PAC (în atrii) și PVC (în ventriculi).
• Tulburări de conducere (blocuri cardiace): Întârzieri sau blocaje de electricitate în inimă.

Simptome ale Aritmii

Simptomele aritmiilor pot varia în funcție de tip și severitate, dar iată câteva dintre cele comune:

• Palpitații cardiace: Palpitațiile sunt descrise ca curse, fluturații, bătăi puternice sau sărituri peste bătăi.
• Amețeli sau amețeli: Orice modificare a fluxului sanguin va provoca senzații de amețeli sau amețeli.
• Leșin (sincopă): În cazurile mai severe, aritmiile pot provoca leșin. 
• Dificultăți de respirație: Pomparea slabă a sângelui cauzează restricții în respirație. 
• Durere în piept sau disconfort: Aceasta înseamnă o constatare care necesită o evaluare profesională. 
• Oboseală sau slăbiciune: Oboseala neobișnuită poate indica o aritmie.
• Bătăi lente ale inimii (bradicardie): Poate adăuga simptome precum oboseală, slăbiciune, amețeli și leșin. 
• Bătăi rapide ale inimii (tahicardie): Pacienții pot suferi de simptome precum palpitații și amețeli. 
• Panica sau anxietate: Aritmiile pot provoca panică sau anxietate.

Aritmiile apar atunci când ceva perturbă semnalele electrice normale care controlează ritmul inimii. Iată câteva cauze comune:

• Boală arterială coronariană: Scăderea fluxului sanguin dăunează căilor electrice care sunt furnizate inimii prin intermediul arterelor blocate adăugate.
• Infarct (infarct miocardic): Cicatricele datorate atacului de cord interferează cu semnalele electrice. 
• Cardiomiopatie: Boala musculară a inimii îi pasă de structura și funcția sa.
• Starea inimii: Malformațiile congenitale pot produce astfel de aritmii, în timp ce mușchii inimii slabi contribuie la tulburările de ritm. 
• Stare medicala: Perturbarea apare atunci când există anomalii în minerale - potasiu, sodiu și calciu.
• Tulburări tiroidiene: O tiroidă hiperactivă sau subactivă poate afecta ritmul cardiac.
• Apnee de somn: Tulburările de respirație în timpul somnului pot suprasolicita inima.
• Diabet și boli de rinichi: Diabetul atacă vasele de sânge și nervii implicați cu inima. Boala de rinichi duce la un dezechilibru electrolitic.
• Stilul de viață negestionat: Fumatul crește ritmul cardiac și dăunează vaselor de sânge. Alcoolul în exces poate rupe circuitele inimii. Un aport foarte mare de cofeină duce la o gamă largă de aritmii. Stimulante precum cocaina vor duce la aritmii care pot fi periculoase.
• Stres: Este asociat cu creșterea ritmului cardiac, precum și cu contribuția la aritmie.
• Varsta si genetica: Riscul de a dezvolta aritmie crește odată cu vârsta, în timp ce unele sunt ereditare.

Diagnosticul aritmiilor

Diagnosticul aritmiilor necesită evaluarea simptomelor, examenul fizic și teste, inclusiv: 

1. Examinare fizică: Medicii caută semne de simptome și verifică pulsul. De asemenea, ei ascultă inima pentru semne de aritmii și orice stabilire a condițiilor preliminare. 

2. Testul electrocardiogramei (ECG): Un test ușor utilizat implică înregistrarea activității electrice a inimii în scopul detectării aritmiilor, inclusiv monitoare Holter și înregistratoare de evenimente. 

3. Alte teste: Folosit pentru a stabili condițiile de bază. 

• Echocardiograma: Ecografia care arată imagini ale inimii pentru identificarea stărilor patologice. 
• Test de stres: Măsoară ritmul cardiac atunci când este exercitat. 
• EPS: Inserțiile cateterului creează hărți ale activităților electrice din interiorul inimii. 
• Analize de sange: Screeningul se face pentru posibile condiții și dezechilibre. 
• Testul mesei înclinate: Monitorizează ritmul cardiac și tensiunea arterială pentru a diagnostica un episod de leșin. 
• Testare genetică: Recunoaște aritmiile climatice, moștenite. 
• Imagistica cardiacă: RMN sau CT scavenging pentru imaginile structurii inimii.

Factori de risc:

Pentru a preveni și detecta precoce, este indicat să cunoașteți factorii de risc pentru aritmie. Unii dintre factorii de risc pentru bătăile neregulate ale inimii sunt următorii.

• Orice boală cardiacă: Deteriorarea inimii din cauza unor boli majore, în special a bolii coronariene, va influența structura inimii, afectând astfel sistemul electric al acesteia. 
• Hipertensiune: Hipertensiunea arterială determină hipertrofia peretelui muscular al inimii, perturbând astfel fluxul de semnale electrice, iar defectele prezente la naștere pot fi una dintre cauzele aritmiilor.
• Chirurgie cardiacă anterioară: Interferența cu semnalele electrice ale inimii se datorează țesutului cicatricial cauzat de intervenție chirurgicală. 
• Stilul de viață și factorii de risc legați de sănătate: Vârsta reprezintă cea mai mare parte a creșterii aritmiilor. Un istoric familial de aritmii, probleme cu tiroida, apnee în somn și dezechilibru electrolitic contribuie, de asemenea, la dezechilibrul ritmului cardiac. 
• Obezitatea: Greutatea adăugată poate crește șansele de a dezvolta boli de inimă și aritmii. 
• Consumul de substanțe: Alcoolul, fumatul și consumul de droguri (cocaină, amfetamine) pot provoca aritmii. 
• Anumite medicamente: Anumite medicamente pot crește riscul de a suferi de aritmii.

Complicațiile aritmiei

• Accident vascular cerebral: Există puține aritmii, cum ar fi fibrilația atrială, care pot determina depozitarea sângelui în inimă. Această acumulare poate forma cheaguri de sânge care ar putea ajunge la creier și ar putea provoca un accident vascular cerebral. Accidentele vasculare cerebrale pot duce la dizabilități de durată sau, în cazuri severe, chiar pot fi fatale.
• Insuficienta cardiaca: Condiție, în cazul în care inima este prea rapidă sau prea lentă pentru o lungă perioadă de timp, este posibil să nu pompeze sângele în mod eficient. Aceasta poate fi cauza insuficienței cardiace, provocând simptome - probleme la respirație, umflarea picioarelor.
• Stop cardiac: Unele aritmii, cum ar fi fibrilația ventriculară, pot fi o cauză în care inima se poate opri brusc. Această afecțiune este cunoscută sub numele de stop cardiac. Stopul cardiac poate fi mortal dacă nu este tratat la timp.
• Cheaguri de sânge:  Pe lângă accident vascular cerebral, cheagurile de sânge care se formează din cauza aritmiilor se pot muta în alte părți ale corpului, cum ar fi plămânii. Un cheag pulmonar, cunoscut sub numele de embolie pulmonară, poate pune viața în pericol și necesită tratament la timp.
• Leziuni ale organelor: Din cauza aritmiilor, poate reduce fluxul de sânge în organism, organe precum rinichii, ficatul și creierul ar putea să nu primească oxigenul de care au nevoie pentru a funcționa corect. Cu timpul, acest lucru poate afecta organele, mai ales dacă aritmia este mare sau nu este tratată la timp.
• Înrăutățirea stării inimii: Dacă cineva are deja o boală de inimă, o aritmie poate pune o presiune suplimentară asupra inimii, poate înrăutăți starea. Acest lucru poate face gestionarea sănătății generale a inimii mai dificilă și poate duce la complicații suplimentare.