Chirurgie diagnostică
Chirurgia diagnostică, identificată și ca intervenție chirurgicală preliminară, este o procedură medicală efectuată pentru a investiga și a identifica cauza semnelor sau anomaliilor din organism. Chirurgia de diagnosticare urmărește să ofere detalii exacte despre tipul și severitatea unei boli sau boli prin vizualizarea directă a țesuturilor și organelor. Pentru a accesa regiunea care a fost afectată, trebuie creată o tăietură mică sau trebuie utilizate tehnici minim invazive. Chirurgii pot confirma sau exclude diagnostice probabile, pot examina posibilitatea apariției unor anomalii precum tumori sau leziuni și pot preleva mostre de țesut pentru biopsii prin intervenții chirurgicale de diagnosticare. Acest proces este esențial pentru informarea viitoarelor alegeri de tratament și pentru dezvoltarea unui plan de îngrijire adecvat pentru o serie de boli, cum ar fi cancerul, afecțiunile gastrointestinale, problemele ginecologice și multe altele.
Rezervați o programareDespre chirurgia diagnostica
Simptome de diagnostic: Testele sunt efectuate pentru a analiza simptome, inclusiv disconfort, durere, sângerare neobișnuită, modificări ale proceselor din organism sau semne suplimentare de boală sau boală.
Cauze diagnostice: Proceduri de diagnosticare Pe baza semnelor și simptomelor pacientului, a istoricului medical sau a evaluărilor preliminare, diagnosticul și tratamentul devin necesare atunci când profesioniștii medicali suspectează o boală sau o afecțiune de bază. Testele de diagnosticare sunt efectuate frecvent pentru a găsi infecții, tumori, anomalii sau probleme suplimentare de sănătate.
Remedii de diagnostic: Procedurile de diagnosticare sunt instrumente utilizate pentru a culege datele necesare pentru evaluarea precisă și planificarea tratamentului; nu sunt tratamente în sine. Pot fi sugerate remedii sau tratamente adecvate pentru a aborda cauza de bază a semnelor și simptomelor odată ce un diagnostic a fost verificat prin metode de diagnostic.
Procedura de chirurgie diagnostică
Pregătirea preoperatorie: Pentru a planifica mai bine operația, pacientul trece printr-o serie de evaluări preoperatorii, care includ o trecere în revistă a istoricului său medical, o examinare fizică și poate teste de diagnostic, cum ar fi scanări de sânge sau imagistice.
Administrarea anesteziei: Pentru a garanta inconștiența și ameliorarea durerii în timpul intervenției chirurgicale, pacientului i se administrează anestezie, de obicei anestezie generală. În schimb, anestezicul local sau sedativele pot fi aplicate în anumite circumstanțe
Incizie: Pentru a ajunge în zona problematică sau pentru a efectua procedura de diagnosticare, se face o incizie chirurgicală în locația potrivită. Procedura specială care se face determină dimensiunea și locația inciziei.
Explorare și vizualizare: Chirurgul folosește instrumente chirurgicale pentru a evalua vizual regiunea de interes. Pentru a investiga structurile interne și a obține o imagine clară, chirurgul poate folosi și echipamente precum un endoscop sau un laparoscop.
Prelevare de țesut (dacă este necesar): În cazul în care se constată anomalii sau leziuni îndoielnice, chirurgul poate preleva mostre de țesut (biopsii) pentru examinare suplimentară pentru a verifica un diagnostic. Probele sunt trimise la un laborator pentru inspecție microscopică.
Închiderea: Incizia chirurgicală este închisă cu suturi, capse sau benzi adezive atunci când procesul de diagnosticare este terminat și toate probele de țesut necesare sunt colectate.
Îngrijire Postoperatorie: Pacientul este monitorizat în camera de recuperare până când este complet treaz și stabil. Sunt furnizate instrucțiuni postoperatorii, inclusiv informații despre îngrijirea rănilor, gestionarea durerii și restricțiile de activitate. În funcție de natura procedurii și de starea pacientului, pot fi necesare alte teste de diagnostic sau tratamente.
