Operație la piloți

Piloții, cunoscuți și sub numele de hemoroizi, rezultă din diverși factori care contribuie la umflarea vaselor de sânge din zona anală și rectală. Iată cinci cauze comune:

1. Încordarea în timpul mișcărilor intestinale: Încordarea cronică în timpul mișcărilor intestinale, adesea din cauza constipației sau a stării prelungite pe toaletă, poate exercita presiune asupra vaselor de sânge din rect, ducând la dezvoltarea hemoroizilor.

2. Sarcina si nasterea: Creșterea presiunii asupra vaselor de sânge pelvine în timpul sarcinii, cuplată cu încordarea nașterii, poate contribui la dezvoltarea sau exacerbarea hemoroizilor.

3. Obezitatea: Excesul de greutate sau obezitatea pune presiune suplimentară asupra venelor rectale, crescând riscul de a dezvolta hemoroizi. Menținerea unei greutăți sănătoase este crucială în prevenirea acestei afecțiuni.

4. Dieta saraca in fibre: Aportul inadecvat de fibre poate duce la constipație, ceea ce duce la scaune dure și uscate care necesită efort în timpul mișcărilor intestinale. Această tulpină poate contribui la formarea hemoroizilor.

5. Stil de viata sedentar: Lipsa activității fizice și perioadele prelungite de șezut sau în picioare pot împiedica fluxul de sânge în zona rectală, contribuind la dezvoltarea hemoroizilor. Exercițiile fizice regulate promovează circulația corectă și ajută la prevenirea acestei afecțiuni.

Simptome de grămezi

Hemoroizii, cunoscuți în mod obișnuit sub numele de pile, prezintă simptome distinctive care pot varia ca severitate. Iată șase semne comune asociate cu această afecțiune:

1. Sângerare rectală: Unul dintre simptomele primare este sângele roșu aprins în timpul sau după mișcarea intestinală. Această sângerare apare atunci când vasele de sânge umflate se rup, ducând la sânge pe hârtie igienică sau în vasul de toaletă.

2. Durere și disconfort: Hemoroizii pot provoca durere și disconfort, mai ales în timpul mișcărilor intestinale. Aceasta poate include senzații de durere, arsură sau mâncărime în jurul regiunii anale.

3. Mâncărime și iritație anală: Piloții pot duce la mâncărime și iritații persistente în jurul anusului, adesea exacerbate de prezența mucusului din vasele de sânge umflate.

4. Umflare și formare de noduli: Hemoroizii externi pot provoca umflături vizibile sau un nodul în jurul zonei anale. Acest lucru poate fi simțit în timpul autoexaminării sau poate deveni vizibil în exterior.

5. Protruzie în timpul mișcărilor intestinale: Hemoroizii interni pot prolapsa sau ieși în afara orificiului anal în timpul mișcărilor intestinale. Acest lucru poate provoca o senzație de evacuare incompletă.

6. Defecatie dureroasa: Persoanele cu pile pot experimenta durere sau disconfort în timp ce fac scaune, în special dacă hemoroizii sunt inflamați sau dacă există fisuri anale.

Chirurgia pilos, sau hemoroidectomia, este o intervenție medicală efectuată pentru a aborda cazurile severe de hemoroizi care nu răspund la tratamentele conservatoare. Iată o prezentare generală a procedurii de tratament în cinci puncte cheie:

1. Evaluare și diagnostic medical: Înainte de a recomanda o intervenție chirurgicală, un furnizor de asistență medicală efectuează o examinare amănunțită, care include adesea un examen rectal digital, pentru a evalua severitatea și tipul hemoroizilor. Procedurile de diagnostic precum anoscopia sau sigmoidoscopia pot fi utilizate pentru a vizualiza rectul și a confirma diagnosticul.

2. Anestezie și incizie: Chirurgia piloților este de obicei efectuată sub anestezie generală pentru a asigura confortul pacientului. Chirurgul face apoi o incizie în zona afectată, expunând țesutul hemoroidal.

3. Îndepărtarea hemoroizilor: Chirurgul îndepărtează țesutul hemoroidal umflat și inflamat. Tehnica poate implica excizia folosind un bisturiu sau utilizarea unui dispozitiv de capsare pentru a repoziționa și a întrerupe alimentarea cu sânge a hemoroizilor. Alegerea metodei depinde de cazul specific și de preferința chirurgului.

4. Închiderea inciziilor: După îndepărtarea țesutului hemoroidal, inciziile se închid folosind cusături sau se lasă deschise pentru a se vindeca în mod natural, în funcție de abordul chirurgical. În unele cazuri, chirurgul poate pune un pansament sau un pachet pentru a ajuta procesul de vindecare.

5. Îngrijire și recuperare postoperatorie: După intervenția chirurgicală, pacienții primesc îngrijiri postoperatorii pentru a gestiona durerea, a preveni infecția și a promova vindecarea. Timpii de recuperare variază, dar majoritatea persoanelor își pot relua activitățile normale în câteva săptămâni. Menținerea unei diete bogate în fibre, menținerea hidratată și adoptarea unor obiceiuri intestinale sănătoase sunt componente esențiale ale îngrijirii postoperatorii pentru a preveni recidivele și pentru a asigura o recuperare optimă.