Tratamentul cu hidronefroză

Hidronefroza poate fi tratată cu antibiotice pentru a preveni infecțiile și medicamente pentru ameliorarea durerii pentru a gestiona disconfortul. În cazuri mai severe, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta blocajul. Proceduri de tratament cu hidronefroză, cum ar fi un stent ureteral sau plasarea unui tub de nefrostomie, pot fi utilizate pentru a ocoli obstrucția, în timp ce intervenții chirurgicale mai invazive pot fi necesare pentru a corecta anomaliile structurale sau pentru a elimina tumorile sau pietrele care cauzează blocajul. Aceasta implică medicație sau intervenție chirurgicală pentru a îndepărta obstrucția și a restabili fluxul normal de urină. Diagnosticul precoce și tratamentul prompt al hidronefrozei sunt esențiale pentru prevenirea leziunilor renale pe termen lung.

Simptomele hidronefrozei

Iată care sunt simptomele comune ale hidronefrozei:

1. Durere în lateral sau spate: O durere surdă sau durere ascuțită poate apărea în partea inferioară a spatelui sau lateral.
2. Urinare frecventa: Este posibil să simțiți nevoia să urinați mai des.
3. Dificultate la urinare: Probleme la începutul urinării sau un flux de urină slab poate fi un semn.
4. Sânge în urină: Este posibil să observați sânge, dând urinei o culoare roz sau roșiatică.
5. Greață și vărsături: În cazuri severe, se poate simți rău la stomac sau vomita.
6. Febră: O febră poate indica o infecție datorată acumulării de urină.
7. Abdomen umflat: Burta se poate simti umflata sau balonata.

Cauzele hidronefrozei 

Iată cauzele hidronefrozei în termeni simpli:

1. Pietre la rinichi: Pietrele mici pot bloca fluxul de urină, ducând la umflarea rinichilor.
2. Infecții ale tractului urinar (ITU): Infecția poate provoca umflarea și blocarea tractului urinar.
3. Prostată mărită: La bărbați, o prostată mărită poate apăsa pe tractul urinar, provocând acumularea de urină.
4. Sarcină: Uterul în creștere poate apăsa uneori pe uretere, încetinind fluxul de urină.
5. tumorile: Creșterile în vezica urinară sau în zonele din apropiere pot bloca ureterele.
6. Defecte congenitale: Unii oameni se nasc cu părți înguste sau blocate ale sistemului urinar.
7. leziune: Traumele la nivelul sistemului urinar poate provoca blocaje, ducând la hidronefroză.

Cum să previi hidronefroza

Iată câteva modalități simple de a ajuta la prevenirea hidronefrozei:

1. Bea multa apa: Menținerea hidratată vă ajută să vă mențineți sistemul urinar sănătos și poate preveni formarea pietrelor la rinichi.
2. Tratați rapid infecțiile: Căutați tratament pentru infecțiile tractului urinar (ITU) pentru a preveni blocajele.
3. Menține o greutate sănătoasă: Menținerea unei greutăți sănătoase reduce presiunea asupra sistemului dumneavoastră urinar.
4. Exersați o igienă bună: Acest lucru poate preveni infecțiile care ar putea duce la hidronefroză.
5. Monitorizați sănătatea prostatei: Bărbații ar trebui să facă controale regulate, deoarece o prostată mărită poate provoca blocaje.
6. Evitați să țineți urina: Urinați când simțiți nevoia să preveniți acumularea de urină.
7. Controale regulate de sănătate: Detectarea precoce a unor afecțiuni precum pietrele la rinichi sau tumorile poate preveni complicațiile.

Tipuri de hidronefroză  

Hidronefroza poate apărea din mai multe motive și mai multe clasificări diferite pot caracteriza tipurile de hidronefroză: 

Pe baza severității:

• Blând: Pelvisul renal este ușor mărit.
• Moderat: Pelvisul renal și calicele sunt ambele dilatate.
• Severe: Există o dilatare semnificativă a pelvisului renal și a calicelor și poate apărea subțierea țesutului renal. De asemenea, duce la insuficiență renală.

Notă: Pelvisul renal (partea rinichiului care colectează urina) și calicele (structurile asemănătoare cupei care drenează urina din rinichi)

Pe baza locației:

• Unilateral: Doar un rinichi este afectat.
• Bilateral: Ambii rinichi sunt afectați.

Pe baza cauzei:

• Obstructiv: Acesta este cel mai frecvent tip, care rezultă din obstrucția de-a lungul tractului urinar de la rinichi până la uretră.
• Reflux: În această afecțiune, urina ajunge înapoi în uretere și uneori în rinichi.
  Hidronefroza dobândită: este cauzată după naștere de factori precum pietrele la rinichi sau mase externe care blochează fluxul de urină.

Alte clasificări:

• Hidronefroza acuta: Se dezvoltă brusc.
• Hidronefroza cronica: Dezvoltarea este lentă și poate trece neobservată până la severă.
• Hidronefroza prenatală: Diagnosticat înainte de naștere.
• Hidronefroza postnatala:  Diagnosticat după naștere.

Diagnosticul hidronefrozei

Diagnosticul implică pașii pe care echipa dumneavoastră de asistență medicală îi face pentru a afla dacă hidronefroza este cauza simptomelor dumneavoastră sau nu. În timp ce urologul sau nefrologul poate efectua diverse teste pentru a afla procesul de hidronefroză, aceste teste pot include:

• Examinare fizică: Medicii vor verifica simptomele, vor examina rinichii și regiunea vezicii urinare pentru sensibilitate sau umflare și vor întreba despre istoricul medical al pacientului și al familiei.
• Analize de sange: Evaluarea funcției renale folosind hemoleucograma totală pentru a căuta semne de infecție, creatinine și azot ureic din sânge.
• Teste de urina: Se prelevează probe de urină pentru investigații preliminare pentru prezența pietrelor sau a infecției bacteriene.
• Testele de imagistică: Aceste teste utilizate pentru diagnosticarea hidronefrozei includ CT, RMN, scanare nucleară renală, IVP și ultrasunete de rinichi, abdomen sau pelvis. 
• Raze X KUB: Ei pot diferenția între tipurile de pietre la rinichi radiodense și radiotransparente și pot evalua dacă piatra poate migra de la rinichi la vezică prin ureter.
• MAG3: Scanați pentru a evalua funcția rinichilor și drenajul.
• Cistoscopie și cistouretrogramă miccională pentru a confirma diagnosticul de hidronefroză.

Complicația hidronefrozei

Hidronefroza lăsată netratată sau în forma ei severă poate provoca probleme renale și de sănătate. Recunoașterea acestor complicații este importantă pentru planificarea tratamentului.

• Infecții ale tractului urinar: Cea mai frecventă complicație a hidronefrozei.
• Leziuni ale rinichilor: Hidronefroza poate afecta ireversibil rinichiul afectat.
• Insuficiență renală: Hidronefroza poate provoca insuficiență renală în cazuri severe.
• Diureza post-obstructiva: După ce obstrucția este ameliorată, pacienții pot avea o cantitate crescută de urină. 
• Cheaguri de sânge: Cheaguri de sânge în rinichi/ureter pot provoca hidronefroză din cauza obstrucției fluxului de urină. 
• Formarea țesutului cicatricial din cauza infecțiilor: Infecțiile, intervențiile chirurgicale sau radiațiile creează unele cicatrici care pot provoca hidronefroză cu umflare a rinichilor.

Hidronefroza este o afecțiune în care rinichiul devine umflat și dilatat din cauza acumulării de urină. Tratamentul hidronefrozei depinde de cauza de bază, de severitatea afecțiunii și de starea generală de sănătate a pacientului. Iată câteva dintre procedurile comune de tratare a hidronefrozei:

• Drenaj: Dacă cauza de bază a hidronefrozei este un blocaj, atunci primul pas în Tratamentul Hidronefrozei este ameliorarea obstrucției. Acest lucru se poate face printr-o procedură numită nefrostomie, în care un tub este introdus prin piele și în rinichi pentru a drena urina. În unele cazuri, un stent ureteral poate fi introdus pentru a ajuta urina să curgă de la rinichi la vezică.
• medicamente: Dacă hidronefroza este cauzată de o infecție sau inflamație, pot fi prescrise antibiotice sau medicamente antiinflamatoare pentru a trata afecțiunea de bază.
• Interventie chirurgicala: În unele cazuri, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a corecta cauza de bază a tratamentului hidronefrozei. De exemplu, dacă blocajul este cauzat de o piatră la rinichi sau de o tumoare, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta obstrucția.
• Observare: În unele cazuri, hidronefroza poate să nu necesite un tratament imediat pentru hidronefroză. Medicul poate monitoriza starea cu ultrasunete regulate pentru a se asigura că nu se agravează.
• Modificări ale stilului de viață: Dacă hidronefroza este cauzată de o afecțiune subiacentă, cum ar fi pietrele la rinichi, schimbarea stilului de viață, cum ar fi consumul mai mult de apă și evitarea anumitor alimente, poate ajuta la prevenirea apariției viitoare.